Nutritia si re-inventarea mea

In primavara anului 2022 a inceput re-inventarea mea .....

„Nu te gândi la motivele pentru care îți pui întrebări, pur și simplu nu te opri din cercetat. Nu-ți face griji despre lucrurile la care nu poți să răspunzi și nu încerca să explici ceea ce nu poți să știi. Curiozitatea e o motivație în sine”.(Albert Einstein)

Anul trecut, chiar la început, intentionam sa mă întorc în invatamant. Pe langa activitatea mea de freelancer, voiam sa ma implic mai mult si altfel….

Dar nu a fost sa fie asa!

Si, cum citeam eu la un moment dat despre beneficiile nu știu cărei plante, mi-a venit un gand, pe care l-am pus imediat în aplicare: să încep cursuri de nutritie, cu intenția de a afla lucruri noi, de a mă simti in largul meu. 

 

Re-gasire si  convingere ca niciodată nu este prea tarziu pentru a-ti schimba stilul de viata!

Despre schimbare nu poate fi vorba în totalitate. De cand mă știu mi-a placut sa mananc sanatos, sa fac sport, sa mă joc, sa alerg, sa rad, să-mi fac prieteni, sa încerc lucruri noi!

Îmi place ploaia, îmi place vantul, ador toate florile pamantului si mă  bucur de frumosul care unora le pare banal, de  peisajele pe care mulți nici nu le observa…

Privesc norii și imaginatia mea pleacă pe campii, dându-le diverse forme! Vi s-a intamplat desigur și vouă! 

Voi împărtăși aici, cu voi, cei care va opriti o clipa sa citiți rândurile mele, toata experiența mea cu nutritia, dezamagirile si frustrarile mele, indoiala si ingrijorarea…

Aici voi posta lucruri interesante, toate din cele trăite și încercate pe pielea mea. 

Povestiri scurte,  intamplari zilnice și reale!

Pe foarte curand, la drum, pe calea frumoasa a  nutriției…

Toamna mea

Regasire, căldură de toamna, dovleac si flori….

Uite ca a venit timpul sa renunț la gladiole și sa-mi indrept privirile si spre minunile toamnei. Și, înainte de dovleci si crizanteme mai erau și augustinele, gutuile. 

Despre ele am tot scris si le-a trecut si vremea…

În plus, incepand cu aceasta postare, voi scrie despre nouă mea experiența, începută în martie, anul acesta!

Pana la următoarea postare, unde lucrurile iau o turnura mai ,,serioasa”, as vrea sa ma mai rasfat puțin, scriind despre toamna!

 

Timpul fuge, și nu trebuie sa alergam prea repede pentru ca ratăm ceea ce este cu adevărat frumos și ne poate aduce bine în viața.

Chiar dacă suntem deja în noiembrie și toamna este spre sfarsite(calendaristic), ea se incapataneaza sa mai stea pe la noi.

Este o toamna altfel , cu zile fabulos de calde, cu soare si lumina!Ghinde si frunze colorate, crengute, castane si dovleci de toate marimile, crizanteme si tufanele în toate culorile…

Cu asumarea ca voi parea previzibila, astăzi le voi dedica dovlecilor o zi speciala!Nu de alta, dar are legatura cu acea turnură despre care spuneam la început. Mai exact, cu o schimbare, cu nutritia, dar voi reveni, curand!

 

Care este povestea dovleacului?

Se spune despre el ca este originar din America de sud și la sfarsit de secol XVI a ajuns si la noi. Cel mai raspandit și popular este dovleacul placintar.

Va îndemn sa il consumati pentru ca este foarte bogat în vitamine și minerale (A, C, D E,  fosfor, calciu, fier, magneziu).

Mie îmi place foarte mult copt la cuptor cu scortisoara. Mai adaugi și niște nuci si te alegi cu cea mai sanatoasa rontaiala. Sunt multe preparate gustoase care se pot face din acest minunat aliment. 

Astăzi, însă, regina din bucătăria mea este supa de dovleac pe care o putem asezona cu mentă și seminte de canepa. Punem si ulei de măsline cand este gata!

De ce va recomand aceasta supa si in general, dovleacul?Este sezonul in care el este rege, piețele sunt pline de el, nu este scump si mai are și o mulțime de beneficii. 

In primul rand, are puține calorii fiind de ajutor în curele de slabire și tine colesterolul sub control. Reglează și tensiunea arteriala, ajuta și la vedere, întărește imunitatea, este de folos si in digestie. Sub acea coajă tare, care se curata cam greu ( dar merită) sunt atatea minuni pentru sanatate. 

Numai de bine despre el, bostanul toamnei!

Bucuria sufletului, iubire si recunostinta, veselie si energie!

Facem ce ne place ( bucuria sufletului), la ce ne pricepem ( veselie si energie) si descoperim valori nebanuite si neexploatate ale noastre… iubim si suntem recunoscatori!

La povesti  cu voi…. 

,,Să fim recunoscători oamenilor care ne fac fericiți. Aceștia sunt grădinarii fermecători care ne fac sufletele să înflorească" (Marcel Proust).

Si-asa a fost….și în a patra zi încă primesc atentia voastra… Mesaje atat de frumoase, emotionante, neasteptat de elogioase. 

O lacrimă în colțul ochiului, o privire intrebatoare: eu sunt cea din descriere? Fericita si cu sufletul plin de bucurie pentru cum sunt perceputa.

Familia mea, colegii mei de scoala generala, de liceu, de facultate, de aproape sau de atat de departe, prieteni, vecini, cunoștințe si oameni cu care am socializat doar on-line. Spunem la mulți ani, cand deschidem laptopul si nu vrem ca acea notificare sa ne treacă prin fața ochilor fără sa facem acea urare sugerată. Dar, chiar daca este sugerata, cand scriem, ne gandim o secundă sau mai multe la acea persoana. Si gandul acela intra in conștiința universală si ne atinge sufletul.

Pentru mine, o urare este o bucurie, nu este inca un nume adaugat…

Mesajele sunt de atat de multe feluri :de la prietenii apropiati, familie si rude, mesaje in privat si telefoane, floricele si inimioare….balsam pentru suflet!

Uite, eu am primit un mesaj neașteptat, emoționant: două desene făcute special pentru mine. Pai nu este topitor gandul ca un adolescent se trezește cu gandul sa deseneze ceva frumos, sa ofere un cadou inedit într-o zi , o zi de naștere… a matusii lui. 

Ups, cred ca am dezvaluit ceva…scuze :))

Sora mea, mă aștepta de dimineață cu un coș plin cu floarea – soarelui, si cu dragostea ei imensă  transmisă în fiecare cuvant.

Am primit și de la o prietena floarea soarelui culeasă proaspăt de pe camp, ieri, la doua zile după ziua mea…

De unde sa stie ca eu, în zodiacul floricol sunt floarea soarelui ?Despre asta, în postarea ce va urma…

Poate nu ne vedem cu anii, poate nu ne vorbim cu lunile, pentru ca nu avem timp. Dar de fiecare data, senzația mea a fost ca parcă ne-am văzut ieri! Dorul unei revederi este mare, promisiunile că ne vom vedea vara asta, sau in curand sunt sincere si arzatoare…dar nu se intampla si mai trece încă un an….

Și am în suflet atatea doruri cu atatea nume. Si chiar ma gandisem sa menționez aici toate numele dragi mie. Dar voi  ma cunoasteti si va stiti ca despre voi scriu….

Va iubesc si-mi este dor de voi. 

Si atatea cuvinte frumoase îmi vor fi capatai dacă ne vom vedea si la anul  tot …în scris !

1 iulie, sambata, vara, eu si voi

,,Pastreaza dragostea in suflet! O viata fara ea este ca o gradina neluminata de soare" ( Oscar Wilde)

Scriu cu o ușoară întârziere……langa florile de fiecare an, specialele și nelipsitele aniversarii mele!

Fără intenție, din comoditate sau curiozitate dar mereu cu dorinta de socializare, mi-am petrecut împlinirea celor 55 de veri mai insorite sau furtunoase, în liniștea Universului meu.

Dar Universul meu înseamnă și cei din jurul meu, oamenii dragi care își amintesc sau se opresc o secundă să-mi ureze lucruri minunate.

Și, v-ați oprit, mulți și frumoși și am primit o mare doză de atenție, iubire, flori si revedere…! Va multumesc din suflet!

Și iată, ca, în dimineața asta, cu o cafeluta buna langa mine, am simțit un imbold puternic sa scriu și să postez in site-ul meu despre aceasta zi.

Voi continua așadar sa va multumesc, și, dacă voi reuși, sa va aduc aici în  site – casa mea, mă voi bucura! Nu pot lungi vorba prea mult pe pagina mea de facebook. Cu atat mai mult cu cât, de ziua mea, m-am simțit în lumina reflectoarelor aprinse de atenția pe care mi-ați oferit-o .

Este o cifra ,,rotundă” și ar fi fost un motiv neapărat de ,,chef de chef”. Cand am realizat acest lucru, dă-i cu regretele ca de ce nu am făcut altfel….

Dar sunt fericită ca, în felul asta, am putut sa mă bucur de fiecare mesaj, sa va răspund cu drag si recunostinta, sa zambesc si sa-mi vina in minte amintiri despre fiecare dintre voi.

Am primit și vizite dragi și toată ziua a fost Paradis!

Gladiolele , in toate culorile, le-am primit de la sotul meu!

Trandafirii cu suport cu tot sunt de la Gigi, Magda si Stefanut, prietenii mei dragi, care ma surprind mereu…

M-am născut la ora 1, după ce mama mea a avut o pofta teribila de ciorba de dovlecel, am apărut si eu in lumea asta frumoasa! Poate ca, gustul pentru natura si tot ceea ce ea ne oferă, mi s-a tras de la acei dovlecei! Și ce bine… ,pentru ca iubesc toate ,,bălăriile” ( cum le zice Anca) izvorâte din Pamantul asta.

Și, ce credeți, de acum încolo, mare parte din ceea ce voi posta aici, va fi despre aceste beneficii și cum ne pot schimba viața. Cu o singură condiție: să începem sa ne iubim intai pe noi.

Este o lecție pe care o invatam târziu dar avem timp să o aplicăm oricand.

Veți vedea despre ce este vorba.

La ,,Copacabana” a mea, în locul amenajat sub gutui, printre floricelele mele m-am pregatit de sărbătoare…

Știam ca voi fi sunata la ora 24 așa incat am pus muzica preferată, mi-am făcut de treaba pe la bucatarie și prin curte, am dansat… știți voi, dansul ala prostesc cand nu te vede nimeni și te manifesti haotic dar eliberator. Paul a fost DJ -ul meu personal si primul care mi-a făcut urarea live.

Si m-au sunat Danuta, Anca, Bogdan si Eugen. Pe Danuta trebuie sa o parasc, a furat startul cu 1-2 minute si a fost prima. 

Dimineata, acea dimineata cand ai vrea sa mai lenevesti un pic, a fost dimineata cand am sărit din pat in pași lentosi, panicată ca este tarziu…Doamne, nu așteptam pe nimeni dar eu trebuia sa ma pregatesc, sa fac dus, sa matur curtea , sa stropesc florile, sa va primesc… Ce nebuna!

Așa cum ați fost ,,avertizată” de la bun început, în site-ul meu am voie sa scriu orice vreau eu, toate nazbatiile care imi fac placere ( nu chiar toate :)))

M-am oprit din scris pentru ca am primit o invitație de nerefuzat de la Paul. 

Comana, padure, pranzul pe terasa cu vedere la lac ..Delta Neajlovului, aviz stiutorilor. Dar după vizita la mănăstirea Comana, sufletul ne era linistit, spiritul își primise deja porția de divin și nimic nu mai părea interesant din acel moment. Frumusetea si tihna acelui loc ne-au copleșit. Mi-am promis ca voi reveni în acel loc și voi mai spune aici despre el. Și, cine știe, vom bea împreună un sirop de menta absolut delicios făcut de oamenii de acolo.

Mă opresc cu postarea  aici, dar ziua mea a fost ca-n povesti. Zile de rasfat pe care le voi însemna aici, ca într-un jurnal….

Dor de mama

Mama

Nu am postat pe 8 Martie, pentru a nu întrista acolo unde exista lipsa unei persoane dragi.

Si pentru a nu răpi pentru câteva clipe emoția de a dărui și a primi o floare, o atenție cu duioase intenții. 

Nu este nici măcar o firimitura de aroganta în a gândi ca îmi veți citi rândurile, este doar invitația și recunoștința mea ca voi sa fiți aici.

Un cuvânt, un oftat, multe lacrimi, atâta dor…..

Ne ferim de conștientizarea durerii pentru ca doare și mai tare. Nu fac jocuri de cuvinte, nu acum, nu astăzi!

Dar asta înseamnă pentru mine aceasta zi și fiecare zi, fără mama mea.

Ziua femeii a însemnat  și va fi mereu despre mama.

8 Martie este ziua mamelor noastre! Nu mai știu sa sărbătoresc aceasta zi după pierderea mamei.

Trec mai departe, în aceasta zi de dragul surorii și nepoatei mele, pentru a putea zâmbi prietenelor și femeilor dragi din preajma mea!

Dar sufletul meu este pustiu pentru ca mama nu este acolo sa ii pot dărui flori, să o strâng în brațe și să-i spun cât de mult o iubesc..Și, Doamne, câte i-as mai spune, tot ce nu i-am spus și nu i-am arătat când și cât puteam s-o fac!

Iubea florile primăverii și nu se mai satura mirosindu-le iar și iar! Privirea ei frumoasă, sufletul ei cald și bun parcă le făcea să pară mai deosebite decât erau.

Este o zi grea, nu pentru că 8 Martie, o zi din calendar, este speciala pentru mamele noastre. Ziua lor trebuie sa fie în inima noastră, mereu. Prin cuvinte frumoase, prin duioșie , prin grija și atenție.

Doar ca pentru mine are o mare încărcătură…In jurul meu se vorbește despre mame, copiii sunt mândri si nerăbdători sa ofere o floare, sa spună mulțumesc, mămico, ca m-ai crescut si sunt femeia/bărbatul datorită ție!

Eu și sora mea, nepoata si nepotul meu îi mulțumim în sufletele și gândurile , vorbim despre ea cu un dor pe care numai cei care nu își mai au mamele alături, îl pot înțelege.

Odihnește-te în pace, cea mai frumoasă și iubită mama!

Îți mulțumesc ca m-ai crescut frumos și astăzi pot sa ofer și eu din lumina și căldura sufletului meu!Te iubesc veșnic, dulcea și prea devreme plecata mea mamica!

Când eu și sora mea iți dăruiam flori, ne spuneai cu multa dragoste, mândrie si ochii scăldați în lacrimi, ca noi suntem florile tale!

Ninsoare, primăvara si surâs

Un surâs durează doar o clipa, dar amintirea lui este eterna!

A nins! Este normalul zilelor noastre, sa stam la plaja iarna si sa ninga primavara!
Nu aveam neaparat de gand sa scriu despre aceasta ,,ninsoare”. Dar uite ca albul de pe gardul meu mi-a dat aceasta idee.
Deja ma gandeam la curatarea gradinii, pregatirea pentru plantarea gazonului si a florilor de primavara.
M-am reorientat insa sa scriu despre ,,Babele de martie”. A mea a fost chiar in prima zi, de Martisor. Am povestit deja despre asta, in articolul meu cu ,,Primavara asa cum vreau eu”.
Voi mai lungi un pic vorba despre primavara si cum o percep eu.
Imi sunt foarte dragi si pretioase toate florile, mirosurile atat de diferite care ne fac sa ametim de incantare.
In copilarie nu imi placea insa trecerea de la frig la frigut….Intelegeti ce vreau sa spun…. Aveam sobe si inca faceau ai mei focul dar parca zgribulitul ala nu imi placea.
Cand intram in casa inghetata de la ger si zapada, era cald si bine. Dar primavara, cand zapada care se topea imediat in lacurile de apa, imi dadea un alt sentiment. Nici caldura din casa parca nu imi schimba starea.
Oricum sunt o persoana foarte friguroasa, sunt rac. D-asta sunt asa sensibila la schimbarile cat de mici de temperatura.
Se pare ca cele noua cojoace le mai putem purta. Chiar daca am dat jos unul cate unul, tanjind dupa venirea completa a primaverii, trebuie sa ne infofolim la loc.
La romani ar fi traditia ca daca ninge sau ploua in ziua babei tale, ar fi semn de bogatie.
Nu sunt o persoana ipocrita, deci nu neg ca mi-ar prinde bine o mica imbogatire.
Dar cum asta nu vine din senin, ma ocup deocamdata de bogatia mea spirituala si de suflet. Pentru ca, unde iti este comoara, acolo iti este si inima!
Eu impartasesc aici crampeie din viata mea, din trecutul, prezentul meu, visele si visurile mele, cu multumirea ca ceva din ceea ce scriu, atinge sufletele voastre!
Si zambetul apare si primavara se grabeste sa va iasa in cale….

Voi reda câteva versuri din poezia ,,Surâsul”, a lui Gandhi :

,,…….Şi dacă vreodată întâlniți o persoană

Care nu mai ştie cum cum să aibă un surâs

Fiţi generos, dăruiţi-l pe al vostru,

Căci nimeni nu are atâta nevoie de un surâs

Precum acela care nu-l poate da altora’’.

Urmeaza-ti visurile!

Schimbarea înseamnă să gândim superior felului în care ne simțim

Deocamdată acesta este motto-ul meu, chiar dacă des folosit, chiar dacă mai târziu…

Pe coperta jurnalului mea scrie la fel…

Într-o frumoasă zi de octombrie am mers în Jumbo cu Stefy, Magda si Gigi, asa, pentru a mai face niște cumpărături draguțe…Suntem fani ,,feng-shui”. Sigur acesta va fi subiectul pentru multe scrieri ale mele.

Ceea ce voiam sa menționez este ca, dintre toate caietele de acolo ,colorate si cu atatea mesaje, am simțit atracție pentru cel pe care scria: ,,Urmeaza-ti visurile”.Si mai era si in culori mov- roz. Gata! Dragoste la prima vedere!

L-am lăsat multă vreme în sertarul noptierei mele, pana când…Pai pana când a venit momentul în care sa rezonez cu aceasta cale(vis) de urmat.

Un prieten  drag are ca motto al lui ,,În căutarea unui vis pentru a suporta realitatea…”

Decât sa regretam trecutul si sa privim peste umăr cu remușcare și părere de rău, ne concentrăm pe tot ce avem bun de oferit. În primul rând, nouă înșine!

Aceste cuvinte au un sens și desigur, un înțeles!

Așa încât, îmi voi permite sa fac o analiza de psiho filosof, pe acest text.

Dacă nu exista acest cuvant in dex, înseamnă ca l-am inventat eu . Îmi place cum suna.

A căuta un vis, visul nostru, înseamnă ca realitatea in care suntem nu ne mai reprezinta. 

Este reinventarea noastră! Dorinta mocnita, ascunsă de gândurile rele, a ieșit la suprafața si ne conduce către ceea ce suntem cu adevărat.

Acesta este curajul, asta înseamnă sa depășești, sa renunți la vechile,,haine”, sa ieși din tiparele tale de atatia ani.

,,Schimbarea înseamnă sa gândim superior felului în care ne simțim”(J.Dispenza).

Și ne vom simți bine, vom primi primăvara-n suflet!Ne vom încălzi la focul verii, ne va mângâia adierea toamnei cu mirosul ei dulce acrișor si se va topi pe obrajii nostri, iarna.

Actorul, poetul, graficianul,  vor fi mereu cu tine. Realitatea pe care tu o crezi a ta nu te definește. 

Ești ceea ce îți dorești cu adevarat!